Anul 2014, începutul erei post-antibiotice
 

Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Centrul de Control al Bolilor din Atlanta, S.U.A., şi prestigioase reviste ştiinţifice semnalează începutul unei ere noi, ulterioare erei antibioticelor, cu care omenirea se va confrunta.
Raportul Organizaţiei Mondiale a Sănătății (OMS) transmis în ziua de 30 aprilie 2014 menţionează că bacteriile rezistente la antibiotice pot afecta pe oricine, la orice vârstă, în orice ţară. OMS a menţionat că, atunci când bacteriile devin rezistente la antibiotice, acestea suferă mutaţii şi antibioticele nu mai sunt eficiente. Astfel, OMS ține să sublinieze: “acum, aceasta este o problemă majoră de tratament pentru sănătatea publică”.
Dr. Keiji Fukuda, asistent al Directorului General pentru Securitatea Sănătății de la OMS, a cerut să se iniţieze urgent o acţiune coordonată în acest domeniu deoarece omenirea este într-o eră post-antibiotice, în care infecţiile comune şi traumatismele minore, tratabile de zeci de ani, pot din nou, să omoare._Studiul numit “Antimicrobial resistance: global report on surveillance” conţine informaţii din 114 ţări. Acesta nu constituie un tablou complet al rezistenţei la antibiotice, dar este cel mai cuprinzător din câte s-au realizat vreodată.
Acest raport se referă la rezistenţa la antibiotice a şapte tipuri de bacterii care sunt responsabile de boli comune, dar grave. Acestea includ septicemiile, diareea, pneumonia, infecţiile tractusului urinar şi gonoreea. Fukuda a menţionat că frecvenţa bacteriilor rezistente la antibiotice în aceste infecţii este foarte mare.
Mai mult, Fukuda susține că în toată lumea, spitalele raportează infecţii netratabile sau aproape netratabile, iar medicamentele de ultimă generaţie sunt complet ineficiente pentru unele dintre acestea. În plus, nu numai că unele infecţii simple devin netratabile, dar și antibioticele devin ineficiente în prevenirea infecţiilor ce afectează persoanele cu sistemul imun compromis: bolnavii de cancer, pacienţii sub tratament chimioterapic, copii născuți prematur.
Fukuda subliniază importanța acestui aspect, explicând faptul că rezistența la antibiotice se traduce în ineficiența acestor medicamente atunci când este nevoie de ele “pentru noi toţi, pentru membrii familiilor noastre, pentru prietenii noştri”.

Raportul OMS: aspecte importante
 

OMS a constatat că infecţiile intestinale produse de Klebsiella pneumoniae sunt printre cele mai răspândite la nivel mondial. Aceasta este una dintre cauzele principale ale infecțiilor intraspitalicești, precum pneumonia, unele infecţii din sânge, infecţii ale nou-născuţilor şi ale pacienților de la terapie intensivă. Se pare că, în unele ţări, tratamentul cu antibiotice din grupa carbapenemelor (beta-lactamazelor), nu ar fi eficient la mai mult de jumătate dintre pacienţi.
La fel de cunoscută este și rezistenţa la unul dintre cele mai întrebuinţate antibiotice – fluoroquinolonele – cu care se tratează infecţiile tractusului urinar cauzate de Escherichia coli. Și în acest caz, s-a constatat că în unele ţări, tratamentul menționat este ineficient la mai mult de jumătate dintre pacienţi.
Rezistenţa la tratamentul gonoreei cu cea de-a treia generaţie de cefalosporine s-a constatat în Canada, Australia, Anglia, Japonia, Africa de Sud şi o parte din Europa de est şi de vest. OMS a constatat că în fiecare zi, mai mult de un milion de persoane din lume contactează gonoree.
Fukuda insistă asupra importanței urmărilor pe care le are o infecţie netratabilă, explicând că, în unele cazuri, se pot dezvolta forme cronice, cum este cazul gonoreei care, în fază cronică, duce la infertilitate şi sarcini extrauterine. Mai mult, copii născuți de mame cu gonoree netratată se pot naşte orbi.
Pe continentele americane, s-a găsit un procent mare de tulpini de Escherichia coli rezistente la două antibiotice din cea de-a treia generaţie de cefalosporine şi fluoroquinolone. În raportul OMS, se menționează că, în unele situaţii, “90% dintre infecţiile cu Staphylococcus aureus sunt raportate a fi rezistente la methicilina (MRSA), aceasta însemnând că tratamentul cu antibiotice standard nu mai este eficient”.
Mai mult, în raport se explică și faptul că rezistenţa la antibiotice prelungeşte suferinţa şi creşte riscul de mortalitate. Astfel, este foarte probabil ca 64% dintre pacienţii care s-au infectat cu MRSA, să moară. Legat de aceasta, Fukuda anunță: “Noi anticipăm mai multe cazuri de deces!”.

Ce este de făcut?

 

Se precizează în raport faptul că multe ţări nu deţin sisteme sau instrumente corespunzătoare pe care să le folosească în problemele legate de rezistenţa la antibiotice. Punând pe primul loc prevenirea infecţiilor, OMS susține reducerea globală a consumului de antibiotice, explicând că metodele de prevenire trebuie să vizeze în primul rând o igienă mai bună, accesul la apă curată, măsuri mai stricte de control a instituţiilor medicale şi vaccinările periodice.
Scopul raportului OMS este să sublinieze necesitatea dezvoltării unor standarde de sănătate şi metode cu ajutorul cărora să se soluţioneze treptat problema rezistenţei la antibiotice la nivel global. Astfel, recomandările OMS sunt:
– Pentru cetăţeni: să folosească antibiotice prescrise de doctor, să le folosească pe toată perioada prescrisă şi să nu fracţioneze acest tratament.
– Pentru personalul medical şi farmacişti: să îmbunătățească măsurile de prevenire şi control, să prescrie şi să vândă antibioticele numai când este necesar şi dacă sunt recomandate pentru infecţia în cauză.
– Pentru factorii de decizie politică: să întărească controlul rezistenţei la antibiotice, să crească capacitatea laboratoarelor şi să reglementeze folosirea corectă a medicamentelor.
– Pentru sectorul industrial: să stimuleze inovarea, cercetarea şi apariţia de noi mijloace şi schimburi de informaţii.